Adopta la Viena la 9 octombrie 1993

DECLARATIA DE LA VIENA

Noi, sefii de stat si de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei, reuniti pentru prima oara în istoria Organizatiei noastre, cu ocazia acestei conferinte la vârf de la Viena, declaram solemn cele ce urmeaza:

Sfârsitul divizarii Europei ne ofera o sansa istorica de a întari pacea si stabilitatea pe acest continent. Toate tarile noastre sunt devotate democratiei pluraliste si parlamentare, indivizibilitatii si universalitatii drepturilor omului, suprematiei legii, unui patrimoniu cultural comun îmbogatit prin diversitatea sa.

Aceasta Europa este purtatoarea unei imense sperante care nu trebuie sa fie distrusa cu nici un pret de ambitiile teritoriale, de renasterea nationalismului agresiv, de perpetuarea zonelor de influenta, de intoleranta sau de ideologii totalitare.

Noi condamnam toate aceste rataciri. Ele cufunda popoarele fostei Iugoslavii în ura si razboi si ameninta alte regiuni. Facem apel la conducatorii acestor popoare sa puna capat conflictelor lor. Invitam aceste popoare sa ni se alature pentru a construi si consolida noua Europa.

Suntem constienti ca protectia minoritatilor nationale este esentiala pentru stabilitatea si securitatea democratica a continentului nostru.

Consiliul Europei este prin excelenta institutia politica europeana care este în masura sa primeasca, pe picior de egalitate si în cadrul unor structuri permanente, democratiile Europei eliberate de opresiunea comunista. Tocmai de aceea aderarea lor la Consiliul Europei este un element central al constructiei europene fondate pe valorile Organizatiei noastre.

Aderarea presupune ca statul sa-si fi pus institutiile si ordinea sa juridica în conformitate cu principiile de baza ale statului democratic supus suprematiei legii si respectului drepturilor omului. Reprezentantii poporului trebuie sa fi fost alesi pe calea alegerilor libere si cinstite, prin sufragiu universal. Garantia libertatii de expresie, în special a mijloacelor de comunicare în masa, protectia minoritatilor nationale si respectarea principiilor dreptului international trebuie sa ramâna, potrivit opiniei noastre, elemente determinante în aprecierea oricarei candidaturi. Angajamentul de a semna Conventia europeana a drepturilor omului si de a accepta în scurt termen ansamblul dispozitiilor sale de control este în egala masura fundamental. Suntem hotarâti sa asiguram în sânul Consiliului Europei respectarea deplina a angajamentelor asumate de catre toate statele membre.

Ne afirmam vointa de a promova integrarea noilor state membre si de a proceda la reformele necesare ale Organizatiei, tinând seama de propunerile Adunarii Parlamentare si de preocuparile colectivitatilor locale si regionale, care sunt esentiale pentru exprimarea democratica a popoarelor.

Confirmam politica de deschidere si cooperare fata de toate tarile Europei Centrale si de Est care aleg democratia. Programele elaborate de Consiliul Europei pentru a sprijini tranzitia democratica trebuie sa fie dezvoltate si adaptate constant la nevoile noilor parteneri.

Întelegem sa facem din Consiliul Europei o institutie pe deplin capabila sa contribuie la securitatea democratica, sa faca fata sfidarilor societatii secolului 21, transpunând în domeniul juridic valorile care definesc identitatea noastra europeana si sa favorizeze îmbunatatirea calitatii vietii.

Atingerea acestor obiective necesita o coordonare întarita a actiunilor Consiliului Europei cu cele ale celorlalte institutii care contribuie la constructia unei Europe democratice si sigure, satisfacând exigentele complementaritatii si ale unei mai bune folosiri a resurselor.

În acest sens salutam cooperarea stabilita, în primul rând pe baza aranjamentului din 1987, cu Comunitatea europeana, în deosebi în organizarea unor activitati comune, în special pentru tarile din Europa Centrala si de Est. Consideram ca un asemenea parteneriat în domenii de activitate din ce în ce mai variate reflecta legatura institutionala specifica si evolutiva care caracterizeaza relatiile dintre cele doua institutii.

Suntem, de asemenea, favorabili aprofundarii relatiilor de cooperare institutionala în domeniul dimensiunii umane între Consiliul Europei si OSCE, în vederea promovarii securitatii democratice. Ar fi util sa se ajunga la aranjamente cu OSCE, inclusiv cu Biroul sau pentru institutii democratice si drepturile omului si Înaltul Comisariat pentru minoritati nationale.

* * *

Suntem hotarâti sa folosim forumul politic Comitetul Ministrilor si Adunarea Parlamentara pentru a favoriza, în functie de competente si în conformitate cu vocatia Organizatiei, întarirea securitatii democratice în Europa. Dialogul politic în interiorul Organizatiei va contribui deosebit de mult la stabilitatea pe continentul nostru. Vom reusi cu atât mai mult daca vom fi în masura sa angajam acest dialog politic cu toate statele europene care si-au manifestat vointa de a respecta principiile Consiliului Europei.

Convinsi ca stabilirea structurilor juridice corespunzatoare si formarea cadrelor sunt conditii esentiale pentru reusita tranzitiei economice si politice în Europa Centrala si de Est, noi acordam cea mai mare importanta dezvoltarii si coordonarii unor programe de asistenta în acest scop, în legatura cu Comunitatea europeana.

Crearea unei Europe tolerante si prospere nu depinde numai de cooperarea între state. Ea presupune, de asemenea, o cooperare transfrontaliera între colectivitati locale si regionale, fara a se prejudicia constitutia si integritatea teritoriala a fiecarui stat. Chemam Organizatia sa-si continue activitatea în acest domeniu si s-o extinda la cooperarea între regiuni care nu se învecineaza.

Ne exprimam convingerea ca dezvoltarea cooperarii culturale este esentiala pentru coeziunea Europei, în conditiile respectarii diversitatii sale. Consiliul Europei – prin intermediul educatiei, mijloacelor de informare în masa, actiunilor culturale, protectiei si valorificarii patrimoniului cultural, participarii tinerilor – detine un loc privilegiat în acest domeniu. Guvernele noastre se angajeaza sa aiba în vedere, în cooperarea lor bilaterala si multilaterala, prioritatile si orientarile aprobate de Consiliul Europei.

Cu scopul de a contribui la coeziunea societatilor noaste, subliniem importanta angajamentelor înscrise în Carta Sociala a Consiliului Europei si în Codul european de securitate sociala pentru a asigura o protectie sociala adecvata în tarile membre.

Recunoastem valoarea cooperarii realizate în cadrul Consiliului Europei pentru protectia mediului natural si îmbunatatirea mediului construit de societate.

Vom continua eforturile vizând facilitarea integrarii sociale a imigrantilor stabiliti în mod legal si îmbunatatirea gestiunii si controlului fluxurilor migratoare, cu respectarea libertatii de deplasare în interiorul Europei. În aceasa privinta îndemnam “Grupul de la Viena” sa-si continue lucrarile, contribuind astfel, împreuna cu alte organisme competente, la o abordare globala a problemelor puse de migratii.

Sprijinindu-ne pe legaturile de prietenie cu state care, în afara Europei, împartasesc aceleasi valori, dorim ca împreuna cu ele sa continuam eforturile comune în favoarea pacii si democratiei.

Afirmam, de asemenea, ca aprofundarea cooperarii în contextul noii conjuncturi europene nu ar trebui în nici un fel sa ne distraga atentia de la responsabilitatea pe care o avem pentru interdependenta si solidaritatea Nord-Sud.

* * *

În conformitate cu perspectiva politica astfel trasata, noi, sefii de stat si de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei, hotarâm:

•  sa îmbunatatim eficacitatea Conventiei europene a drepturilor omului, prin înfiintarea unei Curti unice pentru a controla îndeplinirea angajamentelor asumate (cf. hotarârea din Anexa I);

•  sa acceptam angajamente politice si juridice referitoare la protectia minoritatilor nationale în Europa si sa dam mandat Comitetului Ministrilor sa elaboreze instrumentele juridice internationale corespunzatoare (cf. hotarârea din Anexa II);

•  sa angajam o politica de lupta împotriva rasismului, xenofobiei, antisemitismului si intolerantei, si sa adoptam în acest scop o Declaratie si un Plan de actiune (cf. hotarârea din Anexa III);

•  sa aprobam în principiu crearea unui organism consultativ, reprezentând efectiv atât colectivitatile locale cât si colectivitatile regionale din Europa;

•  sa invitam Consiliul Europei sa studieze elaborarea unor instrumente corespunzatoare pentru stimularea dezvoltarii unor actiuni culturale de parteneriat european asociind autoritatile publice si societatea civila;

•  sa însarcinam Comitetul Ministrilor sa aduca Statutului Organizatiei îmbunatatirile necesare functionarii sale, luând în considerare propunerile formulate de Adunarea Parlamentara.

Anexa I

Reforma mecanismului de control

al Conventiei europene a drepturilor omului

Noi, sefii de stat si de guvern ai tarilor membre ale Consiliului Europei, am convenit asupra celor ce urmeaza în privinta reformei mecanismului de control al Conventiei europene a drepturilor omului:

Prin adoptarea Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care a intrat în vigoare acum 40 de ani, Consiliul Europei a creat un sistem international de protectie a drepturilor omului unic în felul sau. Principala caracteristica a acestui sistem consta în obligatia statelor contractante de a proteja în mod efectiv drepturile omului continute în Conventie si de a accepta un control international al respectarii acestor drepturi. Pâna în prezent, aceasta responsabilitate a fost asumata de catre Comisia si Curtea europeana a drepturilor omului.

De la intrarea în vigoare a Conventiei în 1953, numarul statelor contractante aproape s-a triplat si mai exista si alte state care vor adera la ea dupa ce vor fi devenit membre ale Consiliului Europei. Suntem de parere ca adaptarea mecanismului de control actual la aceasta dezvoltare a devenit o chestiune urgenta pentru mentinerea pe viitor a protectiei internationale a drepturilor omului. Obiectivul acestei reforme este sporirea eficientei mijloacelor de protectie, reducerea duratei procedurilor si mentinerea nivelului ridicat actual al protectiei drepturilor omului.

În acest scop, am hotarât sa constituim, ca parte integranta a Conventiei, o Curte a drepturilor omului unica care va înlocui organele de control existente.

Mandatam Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei sa finalizeze proiectul protocolului de amendare a Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care a înregistrat progrese substantiale, în vederea adoptarii textului si a deschiderii sale spre semnare cu ocazia reuniunii ministeriale din mai 1994. Vom veghea mai apoi ca protocolul sa fie supus ratificarii în cel mai scurt timp posibil.

Anexa II

Minoritatile nationale

Noi, sefii de stat si de guvern ai tarilor membre ale Consiliului Europei, am convenit asupra celor ce urmeaza în privinta protectiei minoritatilor nationale:

Minoritatile nationale, pe care împrejurarile istorice le-au stabilit în Europa, trebuie sa fie protejate si respectate, pentru ca astfel sa se contribuie la stabilitate si pace.

În aceasta Europa, pe care dorim sa o construim, trebuie sa raspundem unei provocari: aceea de a asigura protectia drepturilor persoanelor apartinând minoritatilor nationale în cadrul statului de drept, cu respectarea integritatii teritoriale si a suveranitatii nationale a statelor. În aceste conditii, minoritatile vor aduce o pretioasa contributie în viata societatilor noastre.

Crearea unui climat de toleranta si dialog este necesara participarii tuturor la viata politica. În aceasta privinta, o contributie importanta va trebui sa fie aceea a colectivitatilor regionale si locale.

În actiunile lor, statele trebuie sa asigure respectarea principiilor care se gasesc la baza traditiei noastre europene: egalitatea în fata legii, nediscriminarea, egalitatea sanselor, libertatea de asociere si de întrunire, precum si participarea activa la viata politica.

Statele ar trebui sa creeze conditii de natura sa permita persoanelor apartinând minoritatilor nationale sa-si dezvolte cultura, pastrându-si totodata religia, traditiile si obiceiurile. Acestea trebuie sa-si poata folosi limba în viata particulara ca si în public si ar trebui sa o poata face, în anumite conditii, si în relatiile cu autoritatile publice.

Subliniem importanta pe care o pot avea, pentru stabilitatea si pacea în Europa, acordurile bilaterale între state vizând sa asigure protectia minoritatilor nationale respective.

Confirmam hotarârea noastra de a pune pe deplin în practica angajamentele cu privire la protectia minoritatilor nationale continute în Documentul de la Copenhaga si în alte documente ale CSCE.

Consideram necesara implicarea Consiliului Europei în transformarea pe o scara cât mai larga a acestor declaratii politice în instrumente juridice.

Tinând seama de vocatia sa fundamentala, Consiliul Europei este foarte bine plasat pentru a contribui la reglementarea problemelor minoritatilor nationale. Din acest punct de vedere, întelegem sa continuam strânsa cooperare dintre Consiliul Europei si Înaltul Comisar al CSCE pentru minoritatile nationale.

În consecinta, hotarâm sa însarcinam Comitetul Ministrilor:

- sa elaboreze masuri de încredere de natura sa duca la cresterea tolerantei si întelegerii între popoare;

- sa raspunda cererilor de asistenta solicitate pentu negocierea si aplicarea tratatelor asupra problemelor privind minoritatile nationale cât si a acordurilor de cooperare transfrontaliera;

- sa redacteze în termen scurt o conventie-cadru precizând principiile pe care statele contractante se angajeaza sa le respecte pentru a asigura protectia minoritatilor nationale. Acest instrument va fi deschis spre semnare si statelor nemembre.

- sa înceapa lucrarile de redactare a unui protocol pentru completarea Conventiei europene a drepturilor omului în domeniul cultural prin dispozitii garantând drepturi individuale, mai ales persoanelor apartinând minoritatilor nationale.

Anexa III

Declaratie si Plan de actiune

referitor la

lupta împotriva rasismului,

xenofobiei, antisemitismului si intolerantei

Noi, sefii de stat si de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei,

Convinsi ca diversitatea de traditii si de culturi constituie de secole una din bogatiile Europei si ca principiul tolerantei este garantia mentinerii în Europa a unei societati deschise, care respecta diversitatea culturala, de care suntem legati,

Convinsi ca realizarea unei societati democratice si pluraliste, care respecta demnitatea egala a tuturor fiintelor umane, ramâne unul din obiectivele principale ale constructiei europene,

Alarmati de renasterea actuala a fenomenelor de rasism, de xenofobie si de antisemitism, de dezvoltarea unui climat de intoleranta, de înmultirea actelor de violenta, în special fata de migranti si de persoanele provenite din imigratie, înmultirea tratamentelor degradante si a practicilor discriminatorii care le însotesc,

Alarmati, de asemenea, de renasterea fenomenelor de nationalism agresiv si de etnocentrism care constituie noile expresii ale xenofobiei,

Îngrijorati de degradarea conditiilor economice care ameninta coeziunea societatilor europene prin generarea unor forme de excludere susceptibile sa favorizeze tensiuni sociale si manifestarile xenofobe,

Convinsi ca aceste fenomene de intoleranta ameninta societatile democratice si valorile lor fundamentale si ca ele submineaza bazele constructiei europene,

Confirmând Declaratia din 14 mai 1981 a Comitetului Ministrilor prin care a condamnat deja, în mod solemn, toate formele de intoleranta precum si actele de violenta pe care ele le produc,

Reafirmând valorile solidaritatii care trebuie sa-i inspire pe toti membrii societatii pentru a reduce marginalizarea si excluderea sociala,

Convinsi, totodata, ca viitorul Europei cere din partea indivizilor si grupurilor, în afara de toleranta, vointa de a actiona împreuna, combinând diversele lor contributii.

•  Condamnam în modul cel mai ferm rasismul în toate formele sale, xenofobia, antisemitismul cât si intoleranta si toate formele de discriminare religioasa;

•  Încurajam statele membre sa-si continue eforturile deja depuse în vederea eliminarii acestor fenomene si ne angajam sa întarim legile nationale si instrumentele internationale precum si sa adoptam masuri corespunzatoare pe plan national si european;

•  Ne angajam sa actionam împotriva tuturor ideologiilor, politicilor si practicilor care incita la ura rasiala, la violenta si la discriminare, cât si împotriva oricarui act sau limbaj de natura sa întareasca temerile si tensiunile între grupuri de diferite apartenente rasiale, etnice, nationale, religioase sau sociale;

•  Lansam un apel insistent popoarelor, grupurilor, cetatenilor europeni si în special tinerilor pentru a se angaja cu hotarâre în lupta împotriva oricaror forme de intoleranta si pentru a participa activ la constructia unei societati europene democratice, tolerante si solidare, pe baza valorilor comune.

În acest scop, însarcinam Comitetul Ministrilor sa dezvolte si sa puna în aplicare în cel mai scurt timp urmatorul Plan de actiune si sa mobilizeze resursele necesare.

Plan de actiune

1. Lansarea unei vaste campanii europene de tineret, vizând mobilizarea publicului în favoarea unei societati de toleranta, fondate pe demnitatea egala a tuturor membrilor sai, si împotriva manifestarilor de rasism, de xenofobie, de antisemitism si intoleranta.

Aceasta campanie, coordonata de Consiliul Europei în cooperare cu organizatiile europene de tineret, va avea o dimensiune nationala si locala prin intermediul înfiintarii unor comitete nationale.

Ea va viza în special stimularea unor proiecte-pilot care vor implica toate sectoarele societatii.

2. Invitarea statelor membre sa întareasca garantiile împotriva oricaror forme de discriminare având la baza rasa, originea nationala sau etnica sau religia si în acest scop:

•  sa reexamineze fara întârziere legislatia si reglementarile în vederea eliminarii dispozitiilor susceptibile sa genereze discriminari bazate pe unul din aceste motive sau susceptibile sa întretina prejudecati;

•  sa asigure punerea în practica efectiva a legislatiilor vizând combaterea rasismului si discriminarii;

•  sa întareasca si sa puna în practica masuri de prevenire vizând combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului si intolerantei, acordând o atentie speciala masurilor destinate sa întareasca constientizarea acestor fenomene si sa instaureze încrederea.

3. Crearea unui comitet de experti guvernamentali având ca mandat:

•  sa examineze legislatiile, politicile si celelalte masuri luate de statele membre vizând combaterea rasisimului, xenofobiei, antisemitismului si intolerantei, cât si eficacitatea lor;

•  sa stimuleze actiunea în domeniu la nivel local, national si european;

•  sa formuleze recomandari de politica generala adresate statelor membre;

•  sa studieze instrumentele juridice internationale aplicabile în materie, în vederea întaririi lor daca este necesar.

Comitetul de experti va raporta cu regularitate Comitetului Ministrilor, care va solicita avizele Comisiilor permanente interesate.

Comitetul Ministrilor va trebui sa stabileasca modalitati complementare pentru functionarea acestui nou mecanism.

4. Întarirea întelegerii reciproce si a încrederii între popoare prin intermediul programelor de cooperare si de asistenta ale Consiliului Europei. Lucrarile în acest domeniu vor trebui sa se axeze în special pe:

•  studiul cauzelor profunde ale intolerantei si a modalitatilor de remediere, în special prin organizarea unui seminar si prin sprijinirea unor programe de cercetare;

- dezvoltarea educatiei în domeniul drepturilor omului si a respectului

diversitatilor culturale;

•  întarirea programelor vizând eliminarea prejudecatilor prin predarea

istoriei cu punerea în evidenta a influentelor reciproce pozitive între

diferite tari, religii si idei pe parcursul dezvoltarii istorice a Europei;

•  încurajarea cooperarii transfrontaliere între colectivitati locale, cu scopul

de a întari încrederea;

•  intensificarea cooperarii în sfera relatiilor intercomunitare si a egalitatii sanselor;

•  elaborarea unor politici de lupta împotriva excluderii sociale si a marii saracii.

5. Cererea adresata profesionistilor din mijloacele de comunicare în masa de a-si prezenta reportajele si comentariile despre actele de rasism si intoleranta într-o maniera factuala si responsabila si de a urmari elaborarea unor coduri de deontologie profesionala care sa reflecte aceste exigente.

În executarea acestui Plan, Consiliul Europei va tine cont în mod corespunzator de lucrarile UNESCO în domeniul tolerantei, în special în pregatirea unui “An al tolerantei” în 1995. Un prim raport cu privire la punerea în aplicare a Planului de actiune va fi prezentat Comitetului Ministrilor cu ocazia celei de a 94-a sesiuni a sa, în luna mai 1994.